”Dacă ne dorim un creier sănătos, trebuie să practicăm exerciții fizice!” Probabil cu toții am mai auzit acest concept. Pornind de la această afirmație și o pasiune pentru alergare, mi-am dorit să aflu, cum alergatul îmbunătățește funcțiile creierului nostru, de la memorie la funcție motorie.
Un articol din The Times relatează, că O alergare de 6o minute prelungește viața cu 7 ore. Această afirmație se bazează pe un studiu clinic care demonstrează, că alergarea are un impact semnificativ asupra longevității. S-a observat, că alergătorii prezintă un risc cu 25-40% mai scăzut de mortalitate prematură și trăiesc cu 3 ani mai mult, comparativ cu cei care nu aleargă.
Efectele imediate ale alergării sunt eliberarea de dopamină și endorfine. Aceștia sunt responsabile de starea de extaz pe care o simțim. Pe termen lung, apar modificări asupra funcției neuronale.
Schimbări la nivelul creierului
La fel cum antrenează corpul, alegarea antrenează mintea. Activitatea fizică regulată conduce la creșterea de noi vase sanguine, care hrănesc creierul cu substanțe nutritive. Studiile clinice arată, că exercițiul fizic poate induce neurogeneza. Astfel, se formează noi celule neuronale în diferite locații ale creierului. Datorită acesteia, se îmbunătățește performanța neuronală și este prevenit declinul cognitiv.
Într-un alt studiu, s-a evaluat funcția cognitivă a celor care practică alergarea pe intervale comparativ cu cei care au stil de viața activ. S-a constatat, că alergătorii au funcții cognitive mai bune. O bună funcție cognitivă ne ajută să facem față mai ușor stresului, să ne adaptăm ușor schimbărilor și să dezvoltăm rapid un plan de acțiune.
Alergarea previne declinul cognitiv
Chiar dacă nu ”tratează” boala Alzheimer, alergarea ajută la minimizarea și încetinirea declinului cognitiv. Acesta începe undeva la vârsta de 45 ani. Alergarea la vârste cuprinse între 25 și 45 ani cresc nivelul chimicalelor în creier, care susțin și previn degenerarea hipocampului, parte importantă a creierului, responsabil de memorie și învățare.
Creșterea stimei de sine
Ca și alte sporturi, alergarea ne ajută la creșterea încrederii în noi. Fiecare kilometru în plus de alergare conduce la creșterea stimei și siguranței de sine. Exercițiul fizic regulat ne schimbă percepția despre mișcare și îmbunătățește imaginea corpului. Ambele sunt asociate cu creșterea stimei de sine. Capacitatea de a observa cât de departe putem ajunge prin mișcare, ne motivează să facem și mai mult.
Eliberarea de stres
Alergarea ne ajută să ne eliberăm mintea pe moment, dar pe termen lung ne ajută la reducerea stresului. Studiile arată, că practicarea alergării în mod regulat conduce la creșterea rezilienței, ceea ce înseamnă că putem face față mult mai ușor provocărilor zilnice.
Starea de euforie pe care o resimțim după alergare se datorează eliberării endorfinelor. Alergările pe distanțe lungi induc starea de euforie.
Îmbunătățește starea mentală
Alergarea poate avea efecte benefice și asupra atitudinii noastre. S-a demonstrat, că alergarea îmbunătățește simptomele depresive ușoare, dar nu înlocuiește un tratament. Totodată, alergarea poate furniza celor cu simptome depresive ceva pe care să se poate focusa.
Pentru a profita pe deplin de efectele alergării este important să o încorporăm în rutina noastră. Există o relație între înaintarea în vârstă, reducerea activității fizice și buna funcționare a creierului. Cu cât menținem mai crescut nivelul activităților fizice o dată cu înaintarea în vârstă, cu atât funcțiile creierului nostru, în special atenția și memoria, vor funcționa mai bine.
Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0033062017300488
https://www.verywellfit.com/the-mental-benefits-of-jogging-2911666
https://www.womensrunning.com/health/running-improves-brain-function/
Sursa imagine: Freepik
[…] cu apariția bolilor metabolice (obezitate și diabet zaharat), cardiovasculare (hipertensiune) și mintale (anxietate și depresie). Mai mult, studiile recente asociază insomnia cu apariția bolilor […]
[…] Proteina de zer este o sursă excelentă de aminoacizi, printre care glutamina. Glutamina este prezentă într-o proporție de 30% și acționează ca un ”combustibil” pentru celulele sistemului imunitar. Există studii care demonstrează efectul glutaminei asupra reducerii riscului apariției bolilor la alergătorii de performanță. […]
[…] La persoanele în vârstă, lipsa oxidului nitric este responsabilă pentru creșterea tensiunii arteriale și declinul cognitiv. […]
[…] exercițiile fizice, cât și cafeaua au efecte similare. Aceste efecte s-au observat în urma unor alergări de 20 de […]
[…] corporale. Acum, se pare că cercetătorii au descoperit efectul ei benefic asupra reducerii demenței și declinului […]
[…] găsim activități care ne plac. Acestea pot fi mersul pe jos, alergarea, mersul la sală, dansul, mersul cu bicicleta, înotul sau participarea la sporturi de […]
[…] rând, este un gardian ferm al sănătății cardiovasculare. Activități precum mersul rapid, alergarea sau mersul cu bicicleta întăresc mușchiul inimii, îmbunătățind circulația sângelui. Ca […]
[…] Exercițiile fizice promovează fluxul de sânge către creier, ceea ce poate îmbunătăți funcția cognitivă și poate reduce riscul de boli neurodegenerative. S-a demonstrat că activitatea fizică regulată îmbunătățește memoria, funcția executivă și sănătatea generală a creierului. Este recomandat să efectuăm cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau înotul, în majoritatea zilelor săptămânii. […]