Ne afectează infecția cauzată de E.coli?

Majoritatea dintre noi asociază infecția cu E.coli cu toxiinfecțiile alimentare. Însă, bacteria poate fi responsabilă și de apariția pneumoniilor sau a infecțiilor de tract urinar. O proporție de 75-95% dintre infecțiile urinare sunt cauzate de E. coli, datorită migrării bacteriilor de la nivel intestinal.

Ce este infecția cu E.coli?

Escherichia coli (E.coli) este o bacterie care habitează în mod natural intestinul sănătos al oamenilor și animalelor. Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive sau cauzează diaree ușoară. Totuși, unele tulpini, precum E. coli O157:H7, pot produce crampe abdominale severe, diaree hemoragică și vomă. Toate acestea se datorează consumului de apă sau alimente contaminate.

Care sunt simptomele asociate infecției intestinale cu E. coli?

Simptomele infecției intestinale apar în general după 1 până la 10 zile de la contactul cu bacteria. Această perioadă se numește perioada de incubație. După apariția simptomelor, acestea persistă între 5 și 10 zile.

Tabloul simptomatologic poate include următoarele:

• Durere abdominală
• Diaree apoasă, ce poate evolua spre scaune sângeroase
• Gaze și balonare
• Greață și pierderea apetitului
• Vomă (mai rar)
• Oboseală
• Febră

Simptomele unei infecții severe cu E.coli includ:

• Diureză scăzută (scăderea cantității de urină)
• Paloare
• Deshidratare

În cazul în care prezentați simptomele de mai sus, este important să vă prezentați de urgență la medic.

Care sunt cauzele infecției cu E.coli?

Bacteria E. coli colonizează în mod normal intestinul nostru. În diferite moduri însă, specia care cauzează infecțiile intestinale poate pătrunde în organismul nostru. Printre acestea se numără:

Manipularea necorespunzătoare a alimentelor

Foarte frecvent se întâmplă ca mâncarea pe care o consumăm să fie contaminată. Aceasta se datorează manipulării necorespunzătoare.

Fie că alimentele pe care le consumăm sunt gătite acasă, la restaurant sau la supermarket, există posibilitatea ca mâncarea noastră să nu fie gătită în condiții optime.

Printre posibilitățile de contaminare a alimentelor se numără:

• Spălarea incorectă a mânilor
• Utilizarea ustensilelor de bucătărie, a veselelor sau farfuriilor contaminate
• Consumul lactatelor sau mâncărurilor ce conțin maioneză, ce au fost ținute la temperatură necorespunzătoare timp îndelungat
• Consumul alimentelor păstrate necorespunzător sau negătite suficient de mult sau la temperaturi insuficient de mari
• Nespălarea fructelor și legumelor înainte de a fi consumate
• Consumul de lapte nepasteurizat

Apa contaminată

Materiile fecale umane sau animale pot polua atât apele subterane, cât și cele de suprafață. Apa de la robinet care ne este furnizată este tratată cu cloruri pentru a omorî speciile de E. coli. În ciuda acestui fapt, există specii de bacterii care pot contamina apa municipală.

Totodată, au fost întâlnite cazuri de contaminare după înotul în piscine sau lacuri contaminate cu materii fecale.

Contactul direct om la om

E. coli se poate răspândi foarte rapid în cazul în care o persoană infectată nu se spală pa mâini după utilizarea toaletei. Astfel, bacteria se răspândește în toate locurile atinse de persoana respectivă.

Animale

Persoanele care lucrează cu animale, în special bovine, sunt predispuse să dezvolte infecția cu E. coli. De aceea, se recomandă spălarea frecventă a mâinilor.

Care sunt factorii care cresc riscul apariției infecției intestinale cu E. coli?

Chiar dacă oricine poate dezvolta o infecție cu E. coli, există printre noi persoane mult mai vulnerabile. Factorii de risc pentru apariția infecției sunt:

• Vârsta. Copii și persoanele în vârstă sunt mai predispuse la dezvoltarea complicațiilor bolii
• Sistem imunitar compromis. Persoanele cu imunitate scăzută, spre exemplu cei cu HIV sau sub tratament anticanceros, pot dezvolta mai rapid infecția
• Anotimp. Din motive necunoscute, E. coli se răspândește și se dezvoltă mult mai rapid vara.
• Hipoaciditate gastrică. Acidul gastric oferă o oarecare protecție împotriva dezvoltării microorganismelor. Medicamentele utilizate pentru tratamentul acidității gastrice, precum omeprazol (Omeran, Omez), esomeprazol (Nexium, Helides), pantoprazol (Controloc, Nolpaza) sau lanzoprazol (Lanzul, Levant), pot crește riscul dezvoltării infecției cu E. coli.
• Diferite alimente. Consumul de lapte sau suc nepasteurizat, la fel și de carnea negătită, cresc posibilitatea apariției unei infecții intestinale.

Când ne adresăm medicului?

Majoritatea persoanelor sănătoase își revin după o infecție intestinală cu E. coli în decurs de o săptămână. Unele persoane, în special copii și vârstnici, pot dezvolta complicații care pun în pericol viața. Printre acestea se numără starea de deshidratare severă și insuficiența renală acută, numit sindrom uremic hemolitic.

Pentru a preveni aceste complicații, trebuie să acordăm o atenție crescută simptomelor pe care le prezentăm și să ne adresăm medicului în cazul în care observăm următoarele:

• Diareea nu se oprește după 4 zile în cazul adulților și 2 zile în cazul copiilor
• Prezența febrei
• Durere abdominală ce nu cedează după reflexul de defecație
• Prezența mucusului sau sângelui în scaun
• Stare de vomă, ce nu dispare în 12 ore. În cazul copiilor sub 3 ani, se va contacta pediatrul în momentul în care apare starea de vomă.
• Prezența simptomelor unei infecții intestinale după o călătorie în străinătate
• Prezența simptomelor asociate stării de deshidratare, precum sete intensă sau amețeală

În urma examenului de laborator, se confirma prezența infecției cu E. coli.

Cel mai important lucru este să prevenim o toxiinfecție cu E. coli. Acest lucru îl putem face practicând o igienă corectă și consumând alimente din surse sigure.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/e-coli/symptoms-causes/syc-20372058

https://www.healthline.com/health/e-coli-infection#causes

Sursa imagine: Freepik