Flora intestinală este primordială în menținerea sănătății noastre și în prevenția bolilor. Schimbări la nivelul ei pot contribui la apariția unor boli precum sindromul de intestin iritabil, obezitate, astm bronșic sau boli cardiovasculare.
Peste tot găsim informații cu privire la faptul că, o dietă bogată în grăsimi saturate și colină contribuie la apariția bolilor cardiovasculare. Colina este o substanță predominantă în carnea roșie, ouă și lactate. Dar cum anume influențează această dietă flora intestinală și implicit sănătatea cardiovasculară?
Acest tip de alimentație alterează flora intestinală normală prin promovarea dezvoltării bacteriilor dăunătoare. Mai mult, aceste bacterii au capacitatea de a converti grăsimile alimentare în metaboliți ce conduc la apariția aterosclerozei.
Mecanismul prin care grăsimile alimentare influențează sănătatea cardiovasculară, deoarece distrug flora intestinală
Studiile recente demonstrează că expunerea cronică a organismului la cantități ridicate de grăsimi alimentare duce la distrugerea epiteliului intestinal și apariția inflamației. Epiteliul intestinal este crucial în modularea florei intestinale și menținerea sănătății acestuia.
Pentru a demonstra influența grăsimilor alimentare asupra sănătății cardiovasculare, cercetătorii au utilizat modele animale. S-a observat că în cazul dietelor bogate în grăsimi saturate, bacteriile intestinale transformă colina alimentară în trietilamină. La nivel hepatic trietilamina este oxidată și convertită în N-oxid de trietilamină (TMAO). TMAO alterează metabolismul colesterolului, conducând la apariția plăcilor de aterom, care în timp duce la ateroscleroză. Persoanele care au niveluri sanguine crescute de TMAO sunt expuse unui risc dublu de dezvoltare a aterosclerozei.
S-a observat că producția crescută de TMAO are loc în urma consumului de produse animale bogate în grăsimi. Studiile clinice arată că, colina nu este transformată în TMAO în cazul unei diete normale sau sărace în grăsimi.
Instestinul sănătos este un mediu anaerob propice creșterii bacteriilor benefice. Celulele mitocondriale au rolul de a arde oxigenul. S-a constat că dieta bogată în grăsimi alterează funcția mitocondrială normală cu producerea unor cantități crescute de oxigen. În acest fel se favorizează creșterea enterobacteriilor, precum Escherichia coli, care se dezvoltă rapid în prezența oxigenului.
Totodată, pe modele animale, s-a demonstrat că în urma administrării acidului 5-aminosalicilic, funcția mitocondrială revine la normal. Astfel, combinarea acidului 5-aminosalicilic cu un probiotic poate fi un posibil tratament pentru refacerea florei microbiene și pentru prevenția dezvoltării bolilor cardiovasculare. Totuși, există necesitatea efectuării unor studii suplimentare.
În concluzie, dieta bogată în grăsimi poate produce disbioza intestinală, care în timp poate avea efecte cardiovasculare negative asupra organismului.
Bibliografie:
https://science.sciencemag.org/content/373/6556/813
https://www.labroots.com/trending/cardiology/21110/gut-microbes-link-high-fat-diet-heart-disease
Sursă imagine: Freepik
[…] sistemul imunitar și protejează de anumite boli. La pacienții care suferă de obezitate, boli cardiovasculare sau autoimune s-a observat că flora intestinală este […]
[…] Noile studii au ca scop demonstrarea efectului lor asupra endoteliului vascular, având în vedere că disfuncțiile endoteliale sunt frecvente în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. […]