La ora actuală există evidențe care susțin că activitatea fizică regulată scade riscul demenței. Totuși, certitudinea acesteia este dificil de demonstrat, având în vedere că persoanele care practică regulat exerciții fizice prezintă o stare de sănătate generală bună. Același lucru poate fi afirmat despre beneficiul unei alimentații bogate în fructe și legume sau, spre exemplu, despre controlul factorilor de risc cardiovascular. În ultimii 50 de ani, interesul cercetătorilor s-a îndreptat asupra legăturii dintre vitamina D și demența Alzheimer.
Vitamina D și boala Alzheimer
Creierul uman are capacitatea de a sintetiza, cataboliza sau absorbi vitamina D în forma ei activă. Se consideră că are efecte în susținerea neurotransmisiei, plasticității sinaptice și neurotransmisiei.
Într-un studiu amplu efectuat pe o perioadă medie de 6 ani asupra 1658 de pacienți peste 65 de ani, care la începutul studiului nu prezentau nici o formă de dementă, s-a demonstrat că există o legătură strânsă între nivelul seric al vitaminei D și dezvoltarea demenței. În rândul celor cu deficit seric de vitamina D riscul dezvoltării bolii Alzheimer crește cu 70%, iar în cazul unui deficit sever riscul crește cu 120%.
Rezultatele sunt similare chiar și în urma ajustării la alți factori de risc care influențează dezvoltarea bolii precum educația, fumatul sau consumul de alcool.
Cum ar putea acționa vitamina D în prevenția bolii Alzheimer?
Un rol major în dezvoltarea bolii Alzheimer îl au plăcile de amiloid (plăcile senile), care reprezintă depozite de proteine beta-amiloid în vasele sanguine ale creierului. Aceste plăci formate sunt insolubile, împiedicând transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul.
Este demonstrat că vitamina D poate ajuta în fagocitoza plăcilor de amiloid și la ”curățarea” de către celulele imune. Vitamina D joacă un rol important în reducerea inflamației și a stresului oxidativ de la nivel cerebral, un posibil mecanism ce duce la neurodegenerare și dezvoltarea bolii Alzheimer. Efectul neuroprotectiv poate fi observat prin reducerea toxicității glutamatului de la nivel cerebral.
În ciuda faptului că, pacienții cu boli Alzheimer prezintă niveluri reduse ale vitaminei D serice, la ora actuală nu există certitudinea că, administrarea vitaminei D poate duce la prevenția bolii Alzheimer sau că nivelul seric al vitaminei D ar putea fi un biomarker care ar îmbunătăți diagnosticul sau prognosticul bolii. Pentru a afirma acest lucru sunt necesare studii clinice suplimentare.
În dezvoltarea bolii Alzheimer intervin factori multiplii, motiv pentru care eliminarea unui singur factor de risc este insuficientă.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26351614/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8000099/
Sursa imagine: Freepik
Add a Comment