Legătura dintre creier și intestin

Puțini dintre noi atingem necesarul de nutrienți ai organismului nostru. Mulți ajungem să mâncăm bazându-ne pe cum ne simțim – fericiți, supărați, stresați, singuratici – și nu în funcție de ce este necesar pentru bunăstarea noastră. Stresul cronic la care suntem expuși zi de zi, ne afectează sistemul digestiv. Corpul nostru nu se relaxează, iar mâncarea nu este digerată corespunzător. Pentru a putea mânca conștient, va trebui să ascultăm cu atenție semnalele pe care corpul nostru le emite, prin intestinul nostru la creier.

Sistemul nervos enteric și nervul vag

La nivel intestinal se găsesc aproximativ 500 de milioane de neuroni (comparativ cu 100 de milioane la nivelul creierului), care comunică cu creierul prin intermediul axei intestin-creier. Se transmit informații despre cât de înfometați suntem, care sunt tipurile de nutrienți de care avem nevoie sau cât de rapid este digerată mâncarea. Mesagerul cel mai important este nervul vag, care transmite semnale în ambele sensuri, atât de la creier la intestin, cât și în sens opus.

Peretele intestinal prezintă și el la suprafața lui un număr mare de celule nervoase, care formează sistemul nervos enteric, numit și ”cel de-al doilea creier”. Acești neuroni transmit la rândul lor informații spre diferite părți ale corpului, eliberând astfel diverși hormoni sau mesageri chimici.

Sistemul nervos enteric preia informații din microbiomul intestinal. Bacteriile și virusurile aflate la nivel intestinal transmit semnale creierului nostru.

Nu toți neurotransmițătorii sunt produși la nivelul creierului!

Serotonina, numită și ”hormonul fericirii”, este produsă într-o proporție crescută la nivel intestinal. Ea este responsabilă de somn, memorie și învățare. S-a demonstrat că anumite medicamente antidepresive (inhibitorii recaptării serotoniei, ISRS) acționează asupra serotoniei prezente la nivel intestinal.

Un alt neurotransmițător produs la nivel intestinal este acidul gamma-aminobutiric (GABA), care controlează frica și anxietatea.

Ce se întâmplă într-un moment de traumă?

Într-un moment de traumă, atât sistemul nervos, cât și intestinul modifică digestia. Stresul inhibă activitatea nervului vag. Astfel, organismul nostru nu absoarbe suficienți nutrienți. Când suntem stresați, nu putem intra în starea parasimpatică, care trimite semnale de liniște și siguranță creierului nostru. În lipsa acestor mesaje pot să apară simptome digestive neplăcute, precum diarea sau constipația. Starea noastră psihică se reflectă asupra sistemului nostru digestiv, iar corpul nu mai absoarbe nutrienții de care are nevoie.

Mai rău este în situațiile în care nici dieta nu e cea mai sănătoasă. Când consumăm în exces carbohidrați procesați, zahăr sau grăsimi cu efecte proinflamatorii (grăsimi trans în special) apare inflamația intestinului. Peretele intestinal devine mai permeabil pentru bacterii, bacteriile pătrund în organismul nostru și se declanșează sistemul imun. O inflamație cronică a intestinului duce la inflamație sistemică. Ajungem astfel să ne simțim obosiți și bolnavi.

Efectul pre și probioticelor asupra axei intestin-creier

Bacteriile intestinale afectează sănătatea creierului, motiv pentru care administrarea de pre- și probiotice pot avea efecte benefice.

Există studii clinice care demonstrează că unele probiotice pot îmbunătăți simptomele de stres, anxietate și depresie.

De asemenea, s-a demonostrat că galactooligozaharidele (prebiotice) pot reduce semnificativ nivelul cortizolului din organism, hormonul responsabil de stres.

Cea mai simplă și rapidă modalitate de a îmbunătății sănătatea intestinului și implicit sănătatea psihică este prin alimentație. Legătura directă între intestin și creier face ca fiecare masă să devină o oportunitate de tratament, îmbunătățind starea noastră de sănătate.

Bibliografie:

https://www.healthline.com/nutrition/gut-brain-connection

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5641835/

Nicole Lepera, How to do the work

Sursa imagine: Freepik